Aşa-i că nu v-am mai făcut de mult poftă de ceva duuuuulce dulce?! 
Înainte să vă flutur prin faţa ochilor deliciile cu care m-am ocupat recent, deşi sunt sigură că aţi tras cu ochiul mai jos, trebuie să vă povestesc şi cum mi s-a împlinit un vis!
De când mă ştiu, mama face o cremă de zahăr ars nemaipomenită, poate şi de-asta este unul din deserturile mele preferate…
Dar, când am văzut filmul Le fabouleux destin d’Amelie Poulain, am poftit ceva de speriat la crema aceea a cărei crustă o spărgea Amelie.
Acum ceva vreme, pentru că o chinuisem destul pe mama cu “vreau cremă de zahăr ars”, hai să încerc şi eu. A ieşit foarte bună, am fost încântată şi am zis că încerc minunea cu a pune zahăr ars deasupra. Am ars zahăr, l-am turnat deasupra cremei…ne, nu era o crustă cum ar fi trebuit…
Acum doi ani, ajung pentru prima dată la Paris şi, la Cafe de deux moulins, despre care am scris aici, mănânc celebra creme brulee d’ Amelie. Mă dumiresc eu că nu are nici în clin, nici în mânecă cu crema noastră de zahăr ars…
Dă-i şi caută reţete. Între timp, degust pe la Chocolat cât se poate de des o creme brulee identică, doar-doar oi prinde secretul.
Până la urmă google drăguţul îmi oferă n reţete de creme brulee…ok, dar ce fac eu cu crusta aceea de zahăr ars de deasupra? Citesc că există o lampă specială, caut prin magazine, caut pe net, nu găsesc să cumpăr aşa ceva.
În disperare de cauză, am încercat să ard nişte zahăr peste o cremă cu aprinzătorul de aragaz…buuuun, funcţionează metoda, dar durează vreo 10 minute să ard 1 cm pătrat.
Apare şi soluţia salvatoare: lampă cu gaz pentru lipit!!!
Da, aţi citit bine…o folosesc instalatorii la lipit ţevi şi alte chestii…şi ce?! M-am dus frumos la un magazin de instalaţii şi am cerut o lampă cu gaz pentru lipit, împreună cu rezervă de gaz.
Emoţionată toată, pregătesc crema după reţeta de aici, aştept să se răcească, iau instrumentul, îl aprind, întâi o flacără cam ameninţătoare, apoi am învăţat şi că se poate da mai încet…şi…gata creme brulee aşa cum îmi doresc de aproape 8 ani de când am văzut filmul!!!
Concluzia: visele se împlinesc!!!
E drept că am vise mărunte, dar satisfacţia resimţită când am văzut ce-a ieşit, când am spart crusta şi am savurat creme brulee, poate fi comparată cu cea a câştigării unui Nobel…Oscar…unui premiu la Loto sau orice vă mai dă prin cap 
Priviţi numai:
Şi împreună cu celebra lampă…nu e chiar aşa fioroasă cum îi sună numele, nu?!
Pentru că mi-au rămas albuşuri multe de la creme brulee, am făcut şi nişte delicioase bezele lipite şi ornate cu Nutella 
Şi s-a mai născut un vis: când nu voi mai face ce fac acum, îmi voi deschide o cofetărie unde o să am tot ce-mi trebuie pentru cele mai gustoase şi mai arătoase dulciuri şi o florărie!
Nu doar voi vinde flori, ci le voi şi cultiva – să mai dau jos kilogramele acumulate la cofetărie – şi, bineînţeles, voi crea nişte buchete de vis!
Am zis!
Intotdeauna mi-am dorit sa ma fi nascut in alta epoca...nu am reusit inca sa ma decid in care...
Ce sa mai zic…Mi-e poftaaaa!!! Tu esti o mica piromana..d'asta ai tu lampa aia.. Hai recunoaste!
@Escu: o să te invit la mine la cofetărie
Ei, doar piromană?! 
)
Felicitari pentru perseverenta! Off, chiar imi faci pofta…tocmai cand ziceam ca nu mai vreau sa vad dulciuri in fata ochilor
. Cand deschizi cofetaria sa ma anunti..musai vin in Bucuresti numai pentru asta 
Aceasta tema este pur si simplu fara pereche
, este foarte interesant pentru mine
Bravo !! vreau sa mai vad in continuare discutii pe tema asta!
ce sa zic mai draga? idee zapacita de la persoana cu aceleasi caracteristici
))
Imi rezerv un loc permanent la tine la cofe!
Iamiiii
@fly2sky: mulţam!
Mă bucur să văd că încă nu am deschis şi se anunţă clienţi 
) Te invit la deschidere 
@pheideas: la un simplu google, am şi găsit reţeta
dar numai după ce procur şi stingător de incendii 
)
Nu vreau să mă gândesc ce-ar fi fost dacă înşurubam eu
@anonim: Mai sunt câteva sub eticheta Rontziki la cratiţă
Mulţam de vizită,mă bucur că ţi-a plăcut
@anonim: aoleu, nu mă da de gol
blogosfera încă mă mai crede persoană serioasă 
chiar mi+ai facut pofta
multmim de retete
woaa cat de apetisant arata
o sa incerc si eu 
p.s. esti din Bucuresti? ca si eu frecventez Chocolat
@Belle de Jour: cu multă plăcere! puteţi folosi cu încredere soluţia cu lampa pentru lipit, nu e periculoasă şi e f eficientă
@Cami: aştept să împărtăşeşti experienţa
)
Da, sunt în Bucureşti. Dacă vezi pe cineva care cumpără câteva bezele din alea mari o dată, la pachet, eu sunt
te-ai descurcat, ce sa zic…
fara pericol, doar cu putin fum.
socrella mea are un fier special de ars zaharul de pe crème brulée: e un patrat de fier, o placuta, care are o coada lunguta, perpendiculara pe suprafata placutei. placa se tine pe flacara aragazului cateva minute bune, apoi se arde cu ea zaharul
@corymor: uof, şi acum îmi spui?!
de reţinut când n-oi avea rezervă de gaz pentru lampă 
Apetisanta rau de tot crema asta. Eu oricum sunt mare fun crema de zahar ars. Cred ca este singurul dulce pe care il doresc odata pe an.
Io zic ca daca ai nevoie de un partener pentru cafeneaua ta, sa ma treci pe lista. Fac o negresa buna, de numa… numa…
@sufleţica: perfect! la partener nu mă gândisem
bună ideea
Pingback: Lista de dorinţe | Rontziki